Data:
25.06|09:27
Leon Bachelin, Tableaux Anciens de la Galerie Charles IER, Roi de Roumanie, Catalogue Raisonné, Maison Ad. Braun & Cie, Paris-New York, 1898, VIII+308 p.+74 heliogravuri de MM. Braun, Clément et Cie.
STARE IMPECABILA
Volumul reprezintă un exemplar deosebit al catalogului colecției de artă a regelui Carol I, întocmit de bibliotecarul regelui Leon Bachelin la inițiativa suveranului. Ediția cuprinde 74 de heliogravuri dintre care se remarca cele două cu portretele regelui și reginei.
Colecția constituită de regele Carol I a avut drept nucleu o colecție cumpărată de la un consul german intrat în faliment, pe nume Felix Bamberg, care în finalul secolului al XIX-lea își vinde colecția, iar o foarte mare parte din lucrări ajunge în posesia suveranului României. Importanța acestei colecții nu a fost dată doar de valoarea ei estetică sau economică, ci și de poziția posesorului. Cu toate acestea, trebuie menționat că cea mai mare parte a colecției regale, cea realizată de regele Carol I, a fost constituită pentru public, achiziționată din finanțele proprii și donată prin testament coroanei României, respectiv statului român. Familia regală nu a încercat să își însușească pentru sine această colecție, ci a încercat să învedereze noul statut al României ca stat independent cu o colecție care să fie raliată la valorile europene. La fel ca toate inovațiile aduse de Carol în toate domeniile publice, colecția regală poate fi privită ca un pas esențial în demersul istoric în care România încerca să se orienteze spre Occident. Pentru a evalua viziunea regală referitoare la importanța unei colecții de artă valoroase este important de comparat investiția făcută în raport cu alte investiții necesare țării în configurarea statutului de stat modern. Astfel, la sfârșitul secolului ala XIX-lea, valoarea colecției regale a fost estimată la 6,5 milioane lei aur, mai mult decât investiția în construirea și constituirea Muzeului de Istorie Națională care a fost 6 milioane lei aur. De asemenea, importanța acestei colecții a fost dată și de deschiderea gustului pentru colecționism în spațiul românesc; alături de această colecție, au stat și colecțiile lui Ioan Kalinderu, Anastase Simu sau Toma Stelian, toți colecționari influențați de modelul regal, pe plan național, și de marile colecții europene.
Pe lângă piesele de mare valoare aflate în componența colecției, se afla și o serie destul de numeroasă de copii ale marilor maeștrii care au fost comandate special pentru Castelul Peleș. La momentul constituirii colecției, în plan european, exista acest fenomen al colecționării de copii a căror valoare urma să crească în timp; reproducerile mecanice nu erau posibile la acel moment, astfel, atribuțiile acestor copii nu erau doar decorative, ci și educative. Rolul pieselor colecționate era acela de a decora palatele, reședințele regale. Motiv pentru care se poate observă omogenitate în cadrul colecției, gustul personal al constituitorului a fost cel care a primat în alegerea pieselor și nu o ierarhie prestabilită a artiștilor considerați importanți în acea perioadă. Important de menționat este și faptul că întreaga colecție reflectă tendințele colecționiste de final de secol XIX.